(P) Care este diferenţa dintre leasingul operaţional şi leasingul financiar?

Evaluaţi opţiunile de finanţare pentru o cheltuială de capital majoră? Ar trebui să luaţi în considerare cu fermitate un leasing operaţional. Deşi există mii de resurse disponibile pentru a decide dacă datoria sau numerarul sunt ideale pentru o anumită achiziţie, o a treia cale este adesea disponibilă, dar rareori discutată. Permite multe dintre beneficiile leasingului, cum ar fi plăţile lunare sau cheltuieli previzibile evitând în acelaşi timp multe dintre provocări, cum ar fi presiunea datoriei, contabilitatea amortizării şi consideraţiile privind impozitul pe proprietate.

Leasingul financiar vs. leasingurile operaţionale

Printr-un contract de leasing financiar, aţi lua un împrumut de la un investitor şi aţi folosi banii pentru a cumpăra un echipament direct. În loc să cheltuiţi banii în avans, aţi cheltui capitalul investitorului şi îl veţi plăti în timp (cu dobândă). Aţi deţine întregul activ şi aţi înregistra un activ fix şi o obligaţie de datorie în bilanţ, compensate de plăţi de datorii şi cheltuieli de amortizare în timp. Acest lucru nu este departe de o tranzacţie clasică de ipotecă la bancă.

Un contract de leasing operaţional este diferit de cel financiar. Pentru mai multe informaţii, pagina https://www.ascar.ro/leasing-operational oferă cele mai cuprinzătoare detalii. Contractele de leasing operaţional prezintă câteva diferenţe cheie:

  • Proprietate: Într-o tranzacţie de leasing operaţional, investitorul deţine echipamentul, nu dvs. Orice depreciere, impozit pe proprietate sau alte considerente de proprietate sunt de obicei gestionate de locator.
  • Rezidual: Locatorul trebuie să ia o poziţie reziduală în activ, ceea ce înseamnă că o parte din activ nu este finanţată tehnic. Acest lucru poate ajuta la scăderea plăţilor lunare şi este necesar din perspectiva reglementării.
  • Înregistrarea bilanţului: chiriaşul, în baza unui contract de leasing operaţional, nu înregistrează „datoria’ tradiţională în bilanţul propriu. În schimb, înregistrează un pasiv de leasing operaţional şi un activ de drept de utilizare mai mic, care nu este amortizat.
  • Durata contractului de leasing: un contract de leasing operaţional se întinde pe o perioadă mult mai scurtă decât un contract de leasing financiar şi trebuie să fie mai scurtă de 75% din durata de viaţă utilă a activului.
  • Opţionalitatea la sfârşitul termenului: la sfârşitul unui contract de leasing operaţional, chiriaşul are, în general, opţiunea de a cumpăra echipamentul pentru valoarea sa justă de piaţă sau de a returna echipamentul investitorului.

Contractele de leasing operaţional necesită un pic de muncă din partea investitorului. Pentru a determina poziţia reziduală adecvată, investitorul foloseşte o echipă de gestionare a activelor pentru a calcula cu precizie valoarea viitoare a activului, ceea ce înseamnă cost. Investitorii trebuie să rămână profitabili, aşa că ezită să finanţeze tranzacţii mai mici sau chiriaşi mai riscanţi pe o bază operaţională.

Astăzi, evoluţia rapidă a software-ului şi a datelor determină dezintermedierea, care începe să scadă costul fiecărei tranzacţii pentru investitor. Asta înseamnă că inclusiv companiile mai mici care ar fi putut fi ignorate anterior pot acum să aplice pentru leasingul operaţional. Dincolo de aceasta, companiile se mişcă mai repede şi evită costurile structurale pe termen lung. Asta înseamnă că mai puţine companii fac achiziţii pe termen lung şi optează pentru închirierea de maşini prin leasing operaţional.

Adaugă un comentariu