Jaguar XFR vs Mercedes CLS 63 AMG – Acronime extreme

Lansarea lui XFR a reprezentat o declaratie categorica referitoare la pretentiile marcii legate de inalta performanta. Dincolo de entuziasm, masina a suscitat si reactii de uimire. Acceleratie de la 0 la 100 km/h in mai putin de 5 secunde? Sa-si fi iesit specialistii britanici din calmul lor englezesc? Era si timpul, dupa atatia ani in care limuzinele rapide ale mar­cilor de prestigiu germane au facut legea intr-un mod indiscutabil.

Impactul aparitiei lui XFR este cu atat mai dur, cu cat atitudinea conservatoare care a dominat caracterul modelelor Jaguar inainte de lansarea seriei XF nu dadea de banuit ca ar putea sa urmeze o intorsatura cu adevarat radicala. Jaguar S-Type, predecesorul lui XF, avea o platforma tehnica de origine americana (folosita inclusiv de marca Lincoln, fara a fi clar dedicata dinamismului) si un design cu mesaj neoclasic.

Masina parea potrivita pentru a fi condusa de barbosii fumatori de pipa imbracati in costume din stofa tweed. Infatisarea lui XF a generat fiori, dar putina lume se astepta sa se ajunga pana aici: XFR dispune de 510 CP si vizeaza, fara nicio retinere, la suprematia clasei sale.

Pe acolo, pe undeva, traia linistit de cativa ani buni Mercedes CLS 63 AMG. Seria Mercedes CLS a fost lansata in 2004, iar managerii marcii au numit acest model in termeni de jargon ca fiind un „jag-fighter“, cu alte cuvinte „vanatorul de jaguari“. La varful ofertei, CLS 55 AMG a fost inlocuit in 2007 de CLS 63 AMG. Succesul a deschis, mai departe, drumul spre succes. Asta, pana in ziua de azi, cand vanatul s-a intors, surprinzator contra vanatorului de jaguari.

CLS 63 AMG nu se aliniaza la specificul tipic sportiv, oferind si o nota de confort
Ambele automobile din aceasta confruntare au motoare amplasate longitudinal in fata si tractiune pe rotile din spate. Jaguar XFR are cilindreea cu 1,2 litri inferioara fata de a motorului german, insa contributia compresorului mecanic sterge aceasta diferenta. Chiar mai mult, supraalimentarea ofera un avantaj evident in privinta curbei de cuplu din plaja inferioara de turatie.

Cutia sa de viteze automata cu sase trepte, de origine ZF, este ceva mai veche din punct de vedere conceptual decat cutia automata cu 7 trepte care echipeaza modelul de varf al seriei CLS. Pe de alta parte, mai multe schimbari de trepte de viteza (in regim automat) nu te ajuta cu nimic atunci cand scopul tine strict de dinamism.

Daca facem abstractie de criteriile finetei schimbarilor de trepte (Mercedes tine la confort) si al rularii (oarecum) economice pe drum, nu se mai pune problema superioritatii tehnice pentru Mercedes in privinta transmisiei. Grupul motopropulsor al lui Jaguar XFR si-a atins foarte bine scopul – sportivitatea, in acest caz – fara niciun fel de artificii discutabile. Totusi exista un artificiu determinant in favoarea lui XFR: diferentialul autoblocant cu gestiune electronica. Datorita acestuia, motricitatea modelului britanic este net mai eficienta.

Cifrele din fisa il recomanda pe CLS 63 AMG drept un rival redutabil pentru XFR, insa nuantele conceptuale si de comportament ale masinii nu sustin o sportivitate deplina. Mercedes CLS 63 AMG are un motor aspirat viguros si o rafinata cutie de viteze cu sapte trepte. Acestea dau foarte frumos pe lista de preferinte a cunoscatorilor, numai ca asta nu este suficient cand trebuie sa te impui in lupta de pe circuit. Trasaturile nobile ale lui CLS au constituit punctele slabe in fata „ferocitatii“ dinamice complete pe care a dovedit-o XFR.

Trasaturile pe care le-am desprins privind mai indeaproape motoarele si transmisiile celor doua vehicule se regasesc mai departe in modul de lucru al suspensiilor. Se remarca o fermitate serioasa in amortizarea oferita de XFR, in timp ce CLS 63 AMG nu se aliniaza la specificul tipic sportiv, suspensia sa filtrand impresionant de eficient denivelarile scurte si permitand inclinari clar sesizabile ale caroseriei. Acest mod de lucru nu favorizeaza un feedback direct referitor la tendintele de mers ale masinii si afecteaza discret acuratetea controlului masinii la limita, lasand in mers o impresie de „greoi“.

Cei care au ambitia de a pilota fara contributia oferita de sistemele electronice, pot sa sara peste acest paragraf. Cei ce prefera sa pastreze cuplate aceste dispozitive, vor gasi in cazul DSC-ului de la Jaguar un partener franc si de incredere. Acesta intervine in maniera destul de dura atunci cand limitele aderentei sunt deja fortate. Pericolul destabilizarii este tinut sub control si, in acelasi timp, cel de la volan poate sa inteleaga mai bine comportamentul masinii pentru a-si adapta stilul de conducere. Sistemul ESP de la CLS 63 AMG intervine mai fin, dar inainte ca stabilitatea pe traiectorie sa fi fost evident amenintata de conditiile de mers, iar inhibarea acceleratiei pare a fi supralicitata.

De-a lungul portiunii de circuit cu raza foarte larga de curbura, unde viteza maxima trece binisor dincolo de 200 km/h, CLS 63 AMG accelereaza viguros, aparent fara nicio dificultate, dar fara a reusi sa se distanteze de „felina suprema“. Din contra, se poate observa clar cum intervalul dintre cele doua masini scade constant. Virajul in „ac de par“ aflat la capatul segmentului respectiv nu are cum sa aduca vreo imbunatatire, din moment ce Jaguar XFR a demonstrat deja, de-a lungul turelor de circuit parcurse separat, o agilitate superioara in acest gen de proba. Ajuns acolo, Mercedes CLS 63 AMG se inclina destul de mult pe partea stanga, suspensia fiind supusa unui efort considerabil, iar reluarea acceleratiei la iesirea din viraj nu are loc cu reala spontaneitate.

In jungla, aceasta ar fi fost clipa in care jaguarul ar fi sarit pe spinarea prazii sale si i-ar fi rupt coloana vertebrala din prima strangere de falci. Pe Hockenheim, la aproximativ aceeasi viteza de intrare in viraj, XFR a pastrat o traiectorie mai stransa in virajul „ac de par“, iar apoi a accelerat irezistibil, avand drumul liber in fata.

Cam acesta ar fi, in varianta scurta, filmul intalnirii dintre Mercedes CLS 63 AMG si Jaguar XFR. Sa nu uitam ca sub caroseria lui CLS se gaseste platforma tehnica a fostei generatii de limuzine Mercedes E-Class, orientata, prin definitie, mai mult spre confort decat spre dinamism. Este un fapt, nicidecum o scuza. Morala: ai grija cu ce arme te duci la vanatoarea de jaguari!

Locul 1
Jaguar XFR
Curba de cuplu este impresionanta, iar diferentialul autoblocant cu gestiune electronica si suspensia eminamente sportiva asigura exploatarea vastelor rezerve de putere. Jaguar XFR este, intr-o masura covarsitoare, dedicat performantei.

Locul 2
Mercedes CLS 63 AMG
Nota de comportament rafinat specifica marcii nu lipseste, insa aceasta a fost punctul slab in cazul testului pe circuit. Mercedes CLS 63 AMG este un automobil foarte rapid, dar nu la fel de rapid ca noul varf de gama britanic.