Comparativ modele de clasa mini: Piticii atomici

 Criza economica, noile tendinte privind emisiile si cerintele pentru masini mai economice au readus in actualitate segmentul clasei mini, unul neglijat multi ani de catre producatori din cauza faptului ca marjele de profit sunt destul de mici. 

Dar daca Dacia a putut sa faca profit cu masini low-cost, de ce nu ar fi profitabil un model de clasa mini care costa mai mult decat un Logan? Pentru ca un mini modern cu dotari de minim bun-simt sare de 10.000 de euro (vezi preturile comparate din testul nostru). Este adevarat ca fata de mini-urile de acum 10 ani, odata cu cresterea pre-      turilor, pachetul de siguranta s-a i­mbunatatit semnificativ si au aparut accesorii de confort altadata inexistente in acest segment. Picanto si Up au sase airbaguri standard si sistemul ESP este optional. La Kia poti sa comanzi o gramada de optionale, care odinioara erau un vis in acest segment, cum ar fi trapa, tapiterie din piele, volan incalzit, scaune fata incalzite, climatizare automata (la echiparea de top Confort) sau sistem start&stop. Si VW ofera sistem start&stop la versiunile BlueMotion si optional se poate comanda un sistem de navigatie ieftin, practic si amovibil.

In testul nostru s-au infruntat doua modele cu doua usi – VW Up si Renault Twingo – si doua cu patru usi – Kia Picanto si Toyota Aygo. Up cu patru usi va fi disponibil in curand, in timp ce Aygo si Picanto au si versiuni cu doua usi. Numai Twingo exista doar in aceasta forma speciala, de monovolum cu doua usi. Am ales spre comparatie versiunile pe benzina, pentru ca in acest segment, oferta diesel este aproape inexistenta. In Romania, aceste modele se pot cumpara doar cu motoare pe benzina, in timp ce in afara doar la Twingo exista o alternativa diesel. Un diesel in aceasta clasa ar fi destul de scump, dar pe de alta parte consumurile masurate in test nu pot fi considerate foarte economice. Sunt modele cu motoare diesel cu gabarit si puteri mai mari, care consuma mai putin decat citadinele din test. Asadar, mic si ieftin nu este in totalitate apanajul acestor modele. Sunt mici, relativ ieftine, dar nu consuma pe cat ne-am fi asteptat de putin, iar costurile de intretinere nu sunt nici ele chiar mici, raportate la pretul de achizitie.

Locul 4 – Renault twingo 1.2 Dynamique

Pionierul

Nimeni nu stie mai bine ca Renault sa moduleze spatiul interior. Cu scaune independente spate, culisante si care se pot ridica la verticala, Twingo poate oferi ori spatiu la genunchi ca intr-o limuzina de clasa medie, ori un portbagaj mai mare. Mai rar in clasa mini, scaunele spate ofera si un confort foarte bun. Si in fata, scaunele sunt mari si confortabile si accesul este excelent prin usa uriasa atat in fata, cat si in spate. Interiorul este funky, placut, tineresc si diferit de tot ce exista in segment – vezi vitezometrul digital amplasat central, clantele originale ale usilor, radio CD-ul plasat vertical. In aceste conditii, putem uita unele imperfectiuni legate de ergonomie. Dupa facelift, Twingo iti zambeste sagalnic cu cele doua faruri suplimentare rotunde, designul exterior impresionand prin originalitate. Bravo, Renault! Din pacate, nu sunt doar laude. Motorul e zgomotos, urca greu in ture si consuma cel mai mult din test. Cutia etajata prea lung nu favorizeaza dinamica, dar nu ajuta nici la consum. Suspensia moale amplifica denivelarile si ii transforma pe pasagerii care stau in spate in Hopa-Mitica. Directia este artificiala si pozitia volanului, mai orizontala, nu este optima. In schimb, Twingo are un pret foarte competitiv si o gama de dotari de confort buna. 

Locul 3 – Toyota aygo 1.0 Luna mandarin

Tea for two

Aygo si fratii lui, 107 si C1, au fost conceputi ca masini de oras, low-cost, pentru tineri. Spa-tiul interior este generos in fata, dar in spate nu pot sta decat cel mult doi copii. Spatiul la genunchi si mai ales la cap este restrans, iar portbagajul este cat o geanta de voiaj. Accesul la portbagaj e problematic din cauza marginii de incarcare prea ridicate. Senzatia de obiect low-cost este peste tot, in ciuda faceliftului operat de curand. La echiparea Luna Mandarin din test plac insertiile interioare din jurul gurilor de ventilatie, vitezometrului si turometrului, vopsite in culoarea caroseriei, insa acestea nu pot ascunde economiile evidente de la blocul de comanda pentru aerul conditionat, metalul prea mult la vedere de pe fetele de usi (chiar daca e in culoarea caroseriei), luneta pe post de hayon, avand un singur amortizor. In schimb, sistemul audio este mai performant si are acum USB si Bluetooth. Atuurile lui Aygo sunt motorul si placerea in conducere. Toyota are cel mai placut si mai economic motor. Urca usor in ture, raspunde rapid la apasarea pedalei de acceleratie si consuma putin. Iar trenul de rulare ferm si directia incisiva confera o agilitate foarte buna, in detrimentul confortului insa. Pacat de nivelul de zgomot mai ridicat decat la VW si de timoneria imprecisa a cutiei.

 Locul 2 – Kia PICANTO 1.0 GSL CLASSIC

Atentie la outsideri

Anul trecut, Picanto invingea clar intr-un comparativ cu Suzuki Alto, Toyota Aygo dinainte de facelift si Hyundai i10. In noul Picanto te simti ca intr-o masina de clasa superioara. Scaunele fata sunt mari si confortabile, pozitia de condus este la fel de buna ca la VW,  iar pe bancheta spate cu spatarul mai inclinat se sta foarte bine. Si modularitatea este de apreciat, chiar daca sunt necesare opera-tiuni laborioase de scoatere a sezutului. Insa, spatarul si sezutul sunt fractionabile si se obtine o suprafata plana de incarcare prin rabaterea banchetei. Dupa Renault, Picanto ofera cel mai mare interior. Acesta este modern si functional. Pacat insa ca nu exista un sistem audio din fabrica, acesta fiind optional. Poate parea surprinzator, dar Kia are un tren de rulare mai confortabil decat Renault sau Toyota, iar timoneria cutiei este net superioara. Motorul de 1 litru este mai silentios ca la Renault sau Toyota, dar dinamica nu este specialitatea lui, in ciuda unei etajari foarte bune a cutiei. De altfel, Picanto este un mini tipic de familie. Directia este precisa, dar nu foarte incisiva, iar la limita subvireaza mai mult decat Up sau Aygo. Calitatea fabricatiei si ambianta sunt in mare progres fata de tot ce stiam la Kia, insa, din pacate, si pretul a crescut pe masura.

Locul 1  –  VW Up 1.0 75 CP High Up

Veni, vidi, vici!

VW revine in clasa mini si arata concurentei cum se construieste un mini modern. Micul Up are cel mai bun tren de rulare din toata clasa mini. In viraje, ruliul este redus, iar denivelarile scurte sau sinele de tramvai sunt absorbite cu eleganta. In plus, deloc de neglijat, Up este cel mai silentios mini din test. Directia este placuta in utilizare, fiind destul de incisiva pentru un mini de familie. Motorul de 1 litru nu este o revolutie, dar e aproape la fel de economic precum cel al Toyotei, are cele mai bune reprize si e cel mai rafinat. Iar cutia de viteze se remarca prin precizia timoneriei si o etajare optima. Ca si la Polo sau Golf, pozitia de condus este ideala, fiind joasa si confortabila. La interior, plasticele sunt de foarte buna calitate, iar asamblarea este ireprosabila, la fel ca si ergonomia. Toate comenzile sunt plasate in campul vederii, in partea superioara a consolei si, optional, VW ofera, in premiera in acest segment, un sistem multimedia inteligent si ieftin cu display de tip touch-screen. Se poate scoate usor, functioneaza ca sistem de navigatie, sistem audio, computer de bord si iti da indicatii cum sa protejezi planeta de poluare. Comenzile sunt extrem de intuitive, doar harta de la Navigon are unele lipsuri. In fata, Up ofera la fel de mult loc ca Renault, dar in spate VW nu a putut face minuni, fiind mai stramt ca Twingo. In schimb, modularitatea e buna, portbagajul avand podea dubla si rabaterea banchetei fiind foarte simpla.