Așa arăta cel mai rapid și mai aerodinamic Volkswagen creat vreodată

Acum patru decenii, Volkswagen a aprofundat studiul aerodinamicii, iar rezultatul a fost o mașină uimitoare, care a făcut istorie: ARVW.

Citește și:

Ti-a expirat permisul? Iată actele necesare și procedura completă

VIDEO: Doi șmecheri cu Porsche vor să-i aplice o corecție unui biciclist, dar ajung să regrete amarnic

Când ne gândim la aerodinamică, cel mai probabil ne gândim la eleroane și la forță de apăsare, care contribuie la stabilitatea mașinii pe viraje la viteze înaintate. Însă aerodinamica joacă un rol important și în eficientizarea consumului prin reducerea forței de apăsare și a coeficientului de frecare (notat Cd). Sigur, ideal este găsirea unui echilibru între forță de apăsare (stabilitate) și un Cd mic (viteză maximă, consum de combustibil).

Spre exemplu, Tesla Model 3 și Porsche Taycan, două electrice care încearcă să împace ambele aspecte, au un coeficient aerodinamic de 0,23 Cd, respectiv 0,22 Cd. Un alt exemplu ar fi Koenigsegg Jesko Absolut (0,278 Cd), care a înlocuit eleronul imens din spate al lui Jesko cu aripioare verticale, pentru stabilitate la viteze mari (500 km/h). Majoritatea mașinilor de serie mare au un coeficient aerodinamic cuprins între 0,3 Cd și 0,4 Cd.

Dar să ne întoarcem la eroul acestei povești, ARVW (prescurtare pentru Aerodynamic Research Volkswagen). Acesta a apărut la finalul anilor ’70, din dorința producătorului german de a obține un record de viteză la sol pentru mașini roți motrice.

Un exercițiu de design streamline, ARWV avea o înălțime de 84 de centimetri, o lățime de 109 centimetri (fără a lua în calcul aripioarele laterale), un singur loc și un coeficient aerodinamic de 0,15 Cd.

Pus în mișcare de un motor de 2,4 litri, cu 180 CP, ARVW a stabilit, în 1980, pe pista de la Nardo, o viteză maximă de 362 de kilometri pe oră. Este, până în momentul de față, cel mai rapid vehicul produs vreodată de Volfsburg.

Însă lecția de aerodinamică învățată de Volkswagen prin acest proiect a fost aplicată cu și mai mult succes lui XL1, de data aceasta cu alt scop: obținerea unui consum cât mai mic de combustibil. Ferdinand Piech și-a dorit crearea unui vehicul care să nu consume mai mult de 1 l/100 km, iar XL1 a materializat acest vis. Coeficientul lui XL1 este de 0,159 Cd.