De ce șoselele nu crapă de frig în țările dezvoltate

Succesiunea îngheț-dezgheț ne ruinează șoselele an de an, iar autoritățile se mulțumesc să le plombeze constant. Soluția este eficientă doar pe termen scurt, improvizațiile cedând la următorul îngheț. În țările dezvoltate, drumurile sunt mult mai rezistente la variațiile de temperatură, dintr-un motiv cât se poate de simplu.

Într-un interviu acordat postului Radio Top Suceava, inginerul de drumuri Eugen Girigan a explicat diferența dintre felul în care se realizează asfaltarea la noi și tehnica folosită în statele mai „bogate'. Ingredientul secret care conferă rezistență este bitumul aditivat.

 

Citește și…

Curtea Constituțională: radarele nu vor fi presemnalizate

Record mondial: cum arată cea mai lungă mașină construită vreodată

Dacia Duster Charisma: o nouă ediție specială a SUV-ului românesc

Dacia: mașină electrică pentru toate buzunarele

Cod Rutier 2019: Ce vei păți dacă ești prins butonând telefonul la volan

Impozit auto 2019: cât trebuie să plătim și până când

Când poți conduce după ce ai consumat alcool

 

Girigan, fost director al SC Drumuri și Poduri SA Suceava, spune că introducerea aditivilor în liant mărește automat costurile, dar este o decizie rentabilă pe termen lung. Astfel nu se mai formează gropi sau crăpături în asfalt după fiecare ciclu îngheț-dezgheț, iar plombarea este necesară mai rar.

„Ţările potente financiar nu folosesc bitumul cum îl folosim noi. Prin normative, se foloseşte bitum aditivat. Introduc nişte aditivi care măresc unirea agregatelor', explică Eugen Girigan. „Bitumul este un liant care înveleşte şi strânge agregatele. Aditivii măresc costul asfaltului. Se măreşte cu 10 la sută, dar durata de exploatare este mai mare cu 50 la sută. Este un câştig. În afară nu se lucrează decât cu bitum aditivat şi cu agregate de carieră'.

Adaugă un comentariu

Cauta masina