Între 1967 și 2018 am construit zilnic 0,04 kilometri de autostradă

Pe 4 februarie se împlinesc 51 de ani de la prima lopată de pământ întoarsă vreodată în România pentru o autostradă. Chiar dacă interesul național nu a vizat autostrăzile înainte de 1989, în ultimii 27 de ani, infrastructura rutieră de mare viteză a fost prezentă peste tot în spațiul public, mai puțin însă și în realitate.

Când va intra în vigoare NOUA TAXĂ! Într-un fel sau altul, TOȚI O VOM PLĂTI!

Mai puțini bani pentru Programul Rabla în 2018

La începutul anului 2017, România a tras „panglică”: 746 de kilometri de autostradă, din care aproape 100 moșteniți din comunism. Din cauza celor două crize ale petrolului din anii ‘70, a revoluției de la Teheran, care a pus în mari dificultăți economia românească ce urma să se hrănească din rafinarea “aurului negru” iranian, dar și a unei ambiții personale de neînțeles a dictatorului Nicolae Ceaușescu de a plăti datoriile externe, România se trezește după ’90 cu un ciot de autostradă, în comparație cu vecinii europeni. Lucrările la cei 96 de kilometri de drum de mare viteză între București și Pitești au început pe 4 februarie 1967 și au durat 5 ani.

Proiect: Asigurările RCA și CASCO ar putea fi încheiate și de bănci sau dealeri

Piteștiul, legat de București, figura în planuri încă din anii ’60, dar într-un tablou mai amplu. „Studiul general privind construirea de autostrăzi în România“ prefigura o rețea de peste 3.000 de kilometri, cu denumiri precum Moldova, Oltenia sau Ardeal, care ar fi putut fi cuprinse, de ce nu, sub titulatura “Autostrăzile Marii Unirii”.

Nu a fost să fie nici măcar în primii ani de capitalism. Iar un exemplu elocvent îl reprezintă celebra Autostradă a Soarelui. Deși 17 kilometri, între Fetești și Cernavodă, din cei 207 erau gata din 1987, Bucureștiul a fost conectat de Constanța abia în 2012, dupa aproape cinci tăieri de panglică, fiecare pentru câte un sector de drum.

Autostrada 3, care ar trebui să lege Bucureștiul de Ungaria, via Oradea, măsoară în planuri 584 de kilometri și ar fi trebuit să fie cartea de vizită pentru lucrările de infrastructură din România. Relieful strabătut de aceasta impune lucrări de artă spectaculoase, de la viaducte, până la tuneluri kilometrice. Dar componenta de spectacol generată până în prezent de A3 nu ține de peisaje mirifice, ci de scandaluri dâmbovițene.

Mijlocul acesteia, supranumit Autostrada Transilvania, este strâns legat de numele companiei Bechtel. Contractul cu americanii a fost semnat în anul 2004, pentru suma de 2,2 miliarde euro, iar prețul a tot crescut ulterior. O statistică la îndemână cu privire la plățile propriu-zise nu există. Sunt necesare investigații amănunțite în scriptele Ministerului Transporturilor. Citește mai departe.

Adaugă un comentariu

Cauta masina